Poezia este cheia pentru hieroglifele naturii.

Poezia este ceea ce se pierde prin traducere.

Poezia este un limbaj redus la esenţele lui.

Poezia este viaţă înainte de a fi artă.

Poeziile sunt nuduri sufleteşti care defilează pe podiumul criticilor.

Poezia este viaţă distilată.

Poezia este repaosul inteligenţei.

Poezia este arta de a uni plăcerea cu adevărul.

Poezia este o stare de spirit, e o prietenie durabilă.

Poezia este arta de a crea grădini imaginare cu broaşte reale.

Poezia este dimineaţa omenirii, istoria sentimentelor înălţătoare, îndemnul permanent către bine şi adevăr.

Poezia nu reprezintă altceva decât echilibrul mental al vorbirii.

Poezia este zeificarea realităţii.
definiţie de Edith Sitwell

Poezia este muzica sufletului şi, mai presus de toate, a sufletelor mari şi sensibile.

Poezia e o artă a limbajului, anumite combinări de cuvinte pot produce o emoţie pe care altele nu o produc şi pe care noi o numim poetică.

Poezia - o împărtăşanie a orelor de taină.

Poezia este un veşmânt în care ne îmbrăcăm iubirea şi moartea.

Poezia este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planete lui în cer.

Poezia este arta de a face să intre marea într-un pahar

Poezia - trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos.

Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica iraţionalul, este forma goală a activităţii intelectuale. Ca să se facă înţeleşi, poeţii se joacă, făcând ca şi nebunii, gestul comunicării fără să comunice, în fon...

Poezia este spunerea Fiinţei... este fondarea fiinţei prin cuvânt.

Poezia este o oglindă care face frumos ceea ce este deformat.

Poezia e cântec de delfin. Nu orice ureche o poate percepe.

Poezia este ciupirea coardelor inimii şi realizarea muzicii cu ele.

Cărţile mele sunt ca apa. Cărţile marilor genii sunt ca vinul. Din fericire, toată lumea bea apă.

Nu se pot pierde cărţile împrumutate, excepţie fac doar acele cărţi la care ţinem foarte mult.(murphologie)

Nu întotdeauna înţelepciunea unui om e direct proporţională cu volumul bibliotecii sale.

Viaţa este o bibliotecă aparţinând unui autor. Are câteva cărţi scrise de el însuşi, dar cele mai multe dintre ele sunt scrise pentru el.

La ce sunt bune cărţile? Îmi vine să răspund: la totul şi la nimic. Poţi trăi foarte bine fără să citeşti. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţe...